Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 icon

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13




Скачати 113.24 Kb.
НазваProf. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13
Дата10.08.2012
Розмір113.24 Kb.
ТипДокументи









prof. Ludmila Puşcariov

şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13


Obiective de referinţă:

  • famializarea cu cultura şi civilizaţia poporului român,

  • educarea intereselor faţă de valorile spirituale ale neamului.


Obiective operaţionale:

  • să cunoască opera marelui poet naţional-Mihai Eminescu;

  • să conştientizeze rolul poeziei în dezvoltarea culturii;

  • să sesizeze frumuseţea muzicii populare româneşti;

  • să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea şi capacităţile de comunicare;

  • să întrebuinţeze în comunicarea orală valorile expresive ale cuvântului;

  • să înţeleagă şi să aprecieze valorile spirituale ale neamului nostru;


Decorul: În centru: portretul lui Mihai Eminescu. De asupra portretului – citatul: „Al meu nume o să-l poarte/ Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe”. Sub portret alt citat: „Tu, Luceafăr, peste vremuri/Străluceşti fără de moarte”. În faţa scenei: o masă, acoperită în stil naţional. Într-o vază – flori vii. În sală: expoziţii (desene ale elevilor inspirate din opera eminesciană), vitrine de carte.


Prezentatoarea:

Bună ziua, stimaţi oaspeţi!

Bună ziua, dragi elevi!

Bună ziua, scumpi profesori!

Astăzi ne-am adunat în această sală pentru al omagia pe clasicul literaturii româneşti – Mihai Eminescu. Suntem bucuroşi de prezenţa dumneavoastră la aniversarea a 162 de ani de la naşterea marelui poet naţional – Mihai Eminescu.


Prezentatoarea:

Două sunt lunile anului românesc sfinţite de aripa geniului: Ianuarie şi Iunie.

Ianuarie – luna în care, pentru cuvintele limbii române, se ivea coroana împărătească .

Iunie – luna în care cuvintele româneşti au devenit statui întru eternitate. Ambele luni au fost tăiate în două de două miracole: pe 15 ianuarie un zeu se naştea ca să trăiască veşnic în cuvânt îngeresc; pe 15 iunie zeul îşi murea învăţata moarte pentru a trăi în veşnicia cuvintelor.


Prezentatoarea:

La sărbătoarea de astăzi sunt prezenţi:


Prezentatoarea:

Eminescu ca poet s-a format în timpul aflării sale la Cernăuţi. A fost inspirat de frumoasa natură bucovineană, de farmecul vechiului oraş. Ne propune să facem o călătorie pe urmele lui Mihai Eminescu în Bucovina Nicolae Costaş – profesor de limba şi literatura română şcoala № 13.


Prezentatoarea:

Eminescu este prezent în fiecare din noi, în fiecare suflet de român, care freamătă, când se atinge de versul lui frumos.

Cu un recital de poezie invităm elevele claselor a 5-9-a şcoala № 13.


Prezentatoarea:

Fie ca melodia şi poezia să ne facă pe toţi deopotrivă oriunde ne-am afla şi să ascultăm cântecul „Mai am un singur dor” interpretat de elevele din clasele a 6-9-a şcoala № 13.


Prezentatoarea:

Eminescu a rămas mereu contemporan. În fiecare vers al lui e o lume întreagă de vise; de înţelepciuni, de sentimente nebănuite.

Poezia „La steaua” recită eleva clasei a 8-a Cojocari Dniela şcoala № 13.


Victorină literară

Mihai Eminescu

I

  1. Când s-a născut Mihai Eminescu?

  2. Cum se numeau părinţii lui Mihai Eminescu?

  3. Câţi fraţi şi surori a avut Mihai Eminescu?

  4. Unde şi-a făcut studiile Mihai Eminescu?

  5. Cine i-a insuflat lui Mihai Eminescu la Cernăuţi dragostea pentru literatură?

  6. În care poezie Eminescu evocă chipul mamei sale? Citaţi două versuri din poezie.

  7. Când scrie Mihai Eminescu prima sa poezie, pe care o publică la Cernăuţi? Cu ce ocazie? Cum e întitulată şi unde-i tipărită?

  8. Cu ce trupe teatrale a colindat Mihai Eminescu?

  9. Care este prima poezie a lui Mihai Eminescu publicată în „Convorbiri literare”? Când?

10. Ce funcţii a avut Mihai Eminescu între anii 1874-1876?

11. Ce limbi străine cunoştea la perfecţie Mihai Eminescu?

12. Cum se adresează Ion Creangă în scrisorile sale către Mihai Eminescu?

13. Cine-i femeia, pe care a iubit-o Mihai Eminescu, şi căreia i-a dedicat

multe poezii?

14. Care-i numele şi prenumele adevărat al Veronicăi Micle?

15. Spuneţi câteva omonime din opera lui Mihai Eminescu?

16. Ce formă fixă de poezie, având patru strofe cu un total de 14 versuri ,

a practicat Mihai Eminescu? Numiţi două poezii?

17. Care-i copacul cel mai des cântat în poeziile lui Mihai Eminescu?

18. În ce limbi e tradusă opera lui Mihai Eminescu?


II. Titlurile operelor lui Mihail Eminescu

  1. În titlul cărei poezii şi cărei opere în proză găsim unul şi acelaş cuvânt compus?

  2. În titlul cărei poezii şi cărei opere în proză găsim unul şi acelaş substantiv propriu?

  3. În titlurile căror poezii găsim numerale?

  4. În titlurile căror poezii conţin pronume?

  5. În titlurile căror poezii găsim interjecţii?

  6. În titlurile căror poezii întâlnim termini din teoria literară?

  7. În titlurile căror opere intră antonime?


III. Din ce opere sunt luate versurile

  1. „Codrule, codruţule,

Ce mai faci, drăguţule?”


  1. „Bate vântul frunza-n dungă –

Cântăreţii mi-i alungă...”


  1. „Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă,

Tresărind în cercuri albe

El cutremură o barcă.”


  1. „Cucul cântă, mierle, presuri,

Cine ştie să le asculte?”


^ IV. Urmează înscenarea poemului LUCEAFĂRUL de Mihai Eminescu

1. Elev:- O, vin’, odorul meu nespus,

Şi lumea ta o lasă;

Eu sunt Luceafărul de sus,

Iar tu să-mi fii mireasă.


O, vin’, în părul tău bălai

S-anin cununi de stele

Pe-a mele ceruri să răsai

Mai mândră decât ele.

2. Eleva: - O, eşti frumos cum numa-n vis

Un demon se arată,

Dară pe calea ce-ai deschis

N-oi merge niciodată!


Mă dor de crudul tău amor

A pieptului meu coarde

Şi ochii mari şi grei mă dor,

Privirea ta mă arde.


1. Elev: - Dar cum ai vrea să mă cobor?

Au nu-nţelegi tu oare,

Cum că eu sunt nemuritor,

Şi tu eşti muritoare?


2. Eleva: - Nu caut vorbe pe ales

Nici ştiu cum aş începe -

Deşi vorbeşti pe înţeles,

Eu nu te pot pricepe;

Dar dacă vrei cu crezământ

Să te-ndrăgesc pe tine,

Tu te coboară pe pământ,

Fii muritor ca mine.

1. Elev: - Tu-mi cei chiar nemurirea mea

În schimb pe-o sărutare,

Dar voi să ştii asemenea

Cât te iubesc de tare;


Da, mă voi naşte din păcat,

Primind o altă lege;

Cu veşnicia sunt legat,

Ci voi să mă dezlege.


Prezentatoarea:

Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l

Ce-o să aibă din aceasta pentru el bătrânul dascăl

Nemurire, se va zice

Este drept că viaţa-ntreagă

Ca şi iederea de-un arbor,

De-o idee i se leagă.

De-a muri-îşi zice-n sine-

Al meu nume o să-l poarte

Secolii din gură-n gură

Şi l-or duce mai departe.


Prezentatoarea:

Încă odată ne-am dat seama că Eminescu este punctul de la care plecăm în formarea culturii noastre şi la care ne întoarcem mereu, oricât de îndepărtate ar fi ţinuturile poetice prin care umblăm, mânaţi de setea noastră de frumos şi de nevoia de a înţelege omul şi pe noi înşine.

Prezentatoarea:

Depunerea florilor la monumentul poetului.


^ MITUL LUI PROMETEU


prof. Ludmila Puşcariov


şcoala de cultură generală de treapta I-II nr. 13


Cernăuţi


Clasa a 5-a


Tema lecţiei: Mitul lui Prometeu. Teme. Motive. Teoria literară Mitul


Tipul lecţiei: de însuşire a cunoştinţelor noi


Strategia didactică:


  • metode şi procedee:

descoperire (inductivă prin investigare, deductivă),

descoperire analogică, expunere euristică

explicativă, conversaţie euristică (dialog autentic),

demonstraţie didactică, metoda exerciţiului,

metoda interactivă, lucrul cu textul, problematizarea.


  • mijloace didactice: manualul, tabele, ilustraţii.


Obiective de referinţă:

  • cultivarea reciptivităţii literar-artistice a elevilor;

  • întrebuinţarea vocabularului adecvat temei.


Obiective operaţionale:

  • să citească expresiv textul;

  • să-şi îmbogăţească vocabularul;

  • să stabilească timpul şi spaţiul întâmplărilor în mit;

  • să identifice personajele, citind expresiv textul;

  • să surprindă câteva trăsături ale personajelor;

  • să determine tema şi motivele;

  • să delimiteze elementele reale de cele fantastice;

  • să descopere semnificaţia cuvintelor;

  • să însuşească ce este mitul şi mitologia;

  • să identifice elementele specifice mitului;

  • să sesizeze valorile spirituale ale mitului;

  • să-şi exprime părerea despre frumuseţea relaţiilor umane.


^ SCENARIU DIDACTIC

  • Organizarea clasei

  • Actualizarea unor cunoştinţe şi impresii de lectură (se adresează elevilor câteva întrebări referitoare la lectura individuală a unor mituri).




  • Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.

  • Lectura expresivă a textului.


DICŢIONAR

^ DICŢIONAR MITOLOGIC

CUNOAŞTEREA TEXTULUI

1. Vocabular

Folosiţi-vă cunoştinţele!

  • metoda exerciţiului

  • Indicaţi forma literară a cuvântului or.

  • Găsiţi câte un sinonim pentru următoarele expresii: îl amâna cu vorba de azi pe mâine şi poimăine, cu negrăită bucurie.

  • Formaţi cuvinte înrudite de la verbul a vâna.

  • Alcătuiţi un enunţ cu cuvântul foc.

  • Găsiţi sinonimele cuvintelor: cer, văzduh, umiliţi, a proroci, îndrăzneţ, a pâlpâi, a îngăimat, mormane .


^ 2. Timpul şi spaţiul întâmplărilor

Observaţi!

  • descoperire inductivă prin investigare

  • Când se desfăşoară întâmplările în mit?

  • Identificaţi în text momentele referitoare la spaţiul în care se petrec întâmplările.

  • Găsiţi cuvintele care sugerează că întâmplările au avut loc în timpurile străvechi.

  • Stabiliţi momentul când a fost adus focul.


Folosiţi-vă cunoştinţele!

  • descoperire analogică

  • Ce asemănări şi deosebiri există între timpul şi spaţiul din mit şi cele din basmele studiate?


3.Personajele

Folosiţi-vă cunoştinţele!

  • conversaţie euristică

  • Ce numim personaj?

  • Care sunt personajele mitului?

  • Cine dintre titani a apărat oamenii? De ce?

  • Ce impresii aveau oamenii cei vechi despre Prometeu?

  • Indicaţi personajele secundare şi episodice.




  • Jocul didactic

  • Cine sunt ei? Uniţi prin linii cuvintele.




  • Uranus Zeus

  • Hermes Geea

  • Iapet Epitemeu

  • Hefaistos Prometeu

  • Oamenii Atlas

Meneceu

Observaţi!


  • conversaţie euristică

  • Numiţi modalităţile de exprimare?

  • Ce modalităţi de exprimare aţi întăţnit în mit?

  • Care sunt modalităţile prin care este prezentat Prometeu.

  • La ce timp sunt întrebuinţate verbele în descrierea personajelor?

  • Găsiţi cuvintele, care explică conflictul dintre Prometeu şi Zeus.

  • Ce sugerează următorul fragment: „Focul va trebui să fie pe viitor al tuturor?”


Folosiţi-vă cunoştinţele!

  • Citiţi expresiv dialogurile din text?


Exprimaţi-vă părerea!

  • problematizare

  • De ce Zeus a hotărât să-i pedepsească pe oameni?

  • Ce sugerează cuvintele: „Tu i-ai făcut asemeni nouă, şi dacă or avea şi focul, ar fi în stare să se scoale cu armele, să mă lovească şi să-mi pierd tronul...”

  • Cum a reuşit Prometeu să fure focul?

  • Cum apreciaţi fapta lui Prometeu?


Folosiţi-vă imaginaţia!


Echipa I

  • Continuaţi enunţurile: „Prometeu este simbolul...”. „Focul lui Prometeu simbolizează...”.

Echipa II

  • Imaginaţi-vă că sunteţi pictori ce culori veţi folosi la redarea pe pânză a lui Prometeu.

Echipa III

  • Improvizaţi dialogul dintre Prometeu şi Zeus.

  • Jocul didactic

  • Personajul principal este?

  • Prometeu este feciorul lui ?

  • Prometeu era sămânţă de?

  • Stăpânul Olimpului era?

  • Prometeu a adus oamenilor?


A




P

R

O

M

E

T

E

U













I

A

P

E

T







T

I

T

A

N

I










Z

E

U

S










F

O

C

U

L














^ 4. Elemente specifice mitului


  • descoperire deductivă

REŢINEŢI!

  • Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credinţele popoarelor (antice) despre originea universului şi a fenomenelor naturii, despre zei şi eroi legendari.

  • Mitologia este totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare înrudite.


Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

  • expunere euristică explicativă

  • Din adâncurile timpurilor miturile erau înţelese ca nişte cunoştinţe „tainice” care se transmiteau din generaţie în generaţie pe cale orală.

  • Prin conţinutul şi personajele miturilor se interpretau legile vieţii şi ale morţii, adică, în totul exista o ordine, o limită şi o măsură.

  • Mitul caută să dea răspuns la întrebările: De unde s-a luat acesta şi de ce? Cum e creat acesta?

  • Fiecare popor îşi are miturile sale, în care adevărul se împleteşte cu istoricul şi fantasticul.




  • Evaluarea cunoştinţelor (frontală, individuală)




  • Jocul didactic „Scaunul fierbinte”

  • Ce-aţi însuşit nou la lecţia de astăzi?

  • Ce impresii ţi-a lăsat lectura textului?

  • Ce ne învaţă mitul?



Temă pentru acasă


  • Citiţi expresiv textul Mitul lui Prometeu

  • V-a plăcut un fragment în mod deosebit? Desenaţi-l.



Măsură extraşcolară


În lumea basmelor


prof. Ludmila Puşcariov

şcoala de cultură generală de treapta I-II nr. 13


Cernăuţi


Obiective de referinţă:

  • generalizarea cunoştinţelor acumulate la orele de literatura (română şi universală).


Obiective operaţionale:

  • să sesizeze conţinutul poveştilor;

  • să-şi dezvolte imaginaţia, creativitatea şi capacităţile de comunicare;

  • să sesizeze acţiunile eroilor pozitivi;

  • să înţeleagă neajunsurile eroilor negativi;

  • să preţuiască calităţile omeneşti: bunătatea, blândeţea, umanismul, dragostea de muncă;

  • să folosească valorile expresive ale cuvântului în comunicarea orală ;

  • să aprecieze valorile etice şi didactice ale poveştilor.


Decorul: Scena împodobită în stil naţional. În faţa scenei: o masă, acoperită în stil naţional, portretul lui Ion Creangă. În sală: expoziţii (desene ale elevilor inspirate din opera lui Ion Creangă), vitrine de carte.


  • Prezentatoarea:

-Bună ziua, stimaţi oaspeţi!

-Bună ziua, dragi prieteni!

Fiecare dintre noi în viaţă ar vrea măcar pentru o singură clipă să poposească în lumea poveştilor şi basmelor. O lume plină de mister şi fantastic, o lume în care binele tot timpul înlăturează răul, o lume în care personajele sunt înzestrate cu calităţi supranaturale. E lumea visurilor fiecăruia dintre noi. Astăzi vom încerca şi noi să facem parte din această lume şi să contribuim cu ceva la îndepărtarea răului din jurul nostru.

Această lume a fost creată atât de popor cât şi de cei care au ştiut să mânuiască peniţa: Ion Creangă,

Aleкandr Sergheevici Puşкin, Hans Cristian Andersen şi mulţi alţi scriitori.

Să fim şi noi astăzi personaje active ale acestei lumi şi să urmărim un fragment din opera ^ Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă prezentat de elevii claselor a 6-a şi a 5-a.


  • Sfânta Duminică:

Da ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti?

  • Fata babei:

Cine să fiu mătuşă! Ia o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice: şi numai Cel de sus ştie câte am tras, de când mama care m-a făcut

a pus mâinele pe piept! Stăpân caut, şi necunoscând pe nimeni şi ublând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de am nimerit la casa dumitale şi te rog să-mi dai sălăşluire.

  • ^ Sfânta Duminică:

Sărmană fată, cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine, şi te-a scapat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujeşte la mine

astăzi şi fii încredinţată că mâne n-ai să ieşi cu mâinele goale de la

casa mea.

  • Fata babei:

Bine, maicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac.

  • Sfânta Duminică:

Ia să-mi lai copilaşii care dorm acum şi să-i hrăneşti, apoi să-mi faci

bucate şi când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci

şi nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de mâncat.

  • Autorul:

Şi cum zise, bătrâna porneşte la biserică, iar fata suflecă mâinicele şi

s-apucă de treabă .

Întăi şi-ntâi face lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:

  • Fata babei:

Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă laie!

  • Autorul:

Nu trecu mult timp şi Sfânta Duminică, întorcându-se de la biserică,

găsise toate după cum le poruncise şi se aşezase şi ea la masă. După ce servi gustările Sfânta Duminică se sculă de la masă şi-i zise fetei:

  • Sfânta Duminică:

Suie-te, în pod şi alegeţi de acolo o ladă care ţi-a fi mai pe plac, dar să n-o deschizi până acasă la tata-tău.

  • Autorul:

După ce îşi alese fata moşneagului lada, Sfânta Duminică o bine-

cuvântase zicându-i:

  • Sfânta Duminică:

Să-ţi răsplătească Dumnezeu după faptele şi credinţă ta.


  • Prezentatoarea: Aţi fost impresionaţi de cele văzute? O să vă comportaţi şi voi ca fata moşneagului? Dacă-i aşa atunci hai să mai vizionăm un fragment din opera Povestea pescarului şi a peştişorului de aur de Aleкandr Sergheevici Puşкin, prezentat de elevii claselor a 5-a şi a 6-a.

  • Autorul:

Au trăit cândva un moşneag şi-o babă

Aproape de marea albastră;

Ei au trăit acolo-ntr-o cocioabă

Taman vreo treizeci trei de ani în şir

Bătrânul cu năvodul pescuia

Iar baba tot torcea, torcea


Odată, aruncând năvodu-n mare,

El scoase numai prund şi glod.

Şi-l aruncă în mare înc-o dată –

Şi numai ierburi scoase din năvod.

Dar, aruncănd năvodu-a trei oară,

L-a scos din fund c-un singur peştişor,

Un peştişor ciudat, cu solzi de aur,

Care vorbea asemeni unui om...

Şi peştişorul astfel s-a rugat:

  • Peştişorul:

Dă-mi drumu-n mare, bunule pescar,

Şi-ţi voi plăti, să ştii, împărăteşte,

Îndeplininid orice dorinţă a ta.

  • Moşneagul:

Nu-mi trebuie răsplată de la tine

Afundu-te în marea ta albastră

Şi zbenguieşte cât doreşti în ea.

  • Autorul:

Se-ntoarce moşneagul fără peşte către cocioaba sa şi-i împărtăşeşete babei:

  • Moşneagul:

Eu azi am prins un peştişor ciudat,

Un peştişor cum nu prinzi totdeauna,

Un peştişor de aur, ce grăia

Întocmai ca şi noi, şi se ruga

Să-i dau drumu-n marea lui albastră.

Răsplată scumpă a dorit să-mi dea,

Dar eu n-am îndrăznit să-i cer răsplată

Şi-aşa-l lăsai în marea lui albastră.

  • Baba:

-Gogoman şi prostănac bătrân,

N-ai putut să-i ceri şi tu ceva?

N-ai putut să-i ceri, mări, o covată?!

A noastră, ştii doar bine, că-i stricată.

  • Autorul:

Moşneagul se îndreaptă iar spre mare.

  • Moşneagul:

Peştişorule, peştişorule!

  • Peştişorul:

Ce-ţi trebuie, bătrânule, hai spune?

  • Moşneagul:

-Ai milă, preamărite peştişor!

Ştii, baba mea îmi face zile fripte,

De nu-mi găsesc la bătrâneţe tihnă.

Îi trebuie, tot spune, o covată,

C-a noastră e de-acu demult stricată.

  • Peştişorul:

-N-ai grijă, mergi cu Dumnezeu acasă,

Voi veţi avea, să ştii, covată nouă.

  • Autorul:

Nemulţumită baba trimise din nou pe moşneag la peştişor să-i ceară casă nouă, stare mai bună ca să devină împărăteasă.

S-a întors moşneagul la bătrâna lui,

Şi-n faţa lui sta colo un palat,

Iar în palat – bătrâna lui, la masă,

Era într-adevăr împărăteasă...

Curtenii toarnă vin întru-n pocal,

Pe masă stau colaci împărăteşti,

Iar paznicii stau drepţi în faţa ei

Cu suliţe şi topoare-n mâini.

Bătrânul la-nceput s-a speriat

Şi-n faţa ei smerit, a-ngenuncheat:

  • Moşneagul:

-Bună ziua, falnică stăpână!

Acu ţi-e oare inima împăcată?

  • Baba:

-Nu vreu să-l văd în faţă!

  • Curtenii: (Îl îmbrâncesc pe bătrân pe scări)

  • Baba:

Aşa ţi se cuvine, prost bătrân,

Aceasta îţi va fi de-nvăţătură!

Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala!

  • Autorul:

Nu trecu mult timp şi baba poruncise să-l aducă pe bătrân în faţa ei. (Slugile îl aduc pe bătrân).

  • Baba:

Chemaţi-l pe bătrân !

  • Baba:

Întoarce-te, bătrânule, la mare

Şi spune-i peştişorului de aur

Că nu mai vreau să fiu împărăteasă.

Ci vreau să fiu a mărilor crăiasă,

Să stăpânesc întinsele oceane,

Iar peştişorul însă să poftească

Să stea în slujba mea, să mă păzească!

  • Moşneagul:

Preamărite peştişor, preamărite peştişor!.

  • Peştişorul:

-Ce-ţi trebuie,bătrânule, hai spune?

  • Moşneagul:

-Ai milă, preamărite peştişor!

Ce să fac cu blestemata babă?

Ea nu mai vrea să fie-mpărăteasă,

Ci vrea să fie-a mărilor crăiasă,

Stăpână peste-ntinsele oceane,

Unde chiar tu-n adâncuri să-i slujeşti,

Să fii în slujba ei, s-o străjuieşti.

  • Autorul:

N-a mai răspuns atunci peştişorul.

Zădarnic aşteptase el răspunsul...

Şi după-o lungă aşteptare

Moşneagul se întoarse la bătrână.

Privi: în faţa lui stătea cocioaba,

Bătrâna sta în prag îngândurată

Şi-n faţa ei – covata sfărămată...

  • Prezentatoarea:

Dragii mei! O să procedaţi şi voi ca baba? Iar acum voi ruga 6 elevi din clasa a 5-a şi 6 elevi

din clasa a 6-a să formaze două echipe pentru a participa la victorina literară.

^ VICTORINĂ LITERARĂ

  1. Povestea Fata babei şi fata moşneagului a fost scrisă de?

  2. „Fata babei era frumoasă, harnică şi bună la inimă”, schimbaţi un cuvânt pentru ca ceea ce v-am comunicat vouă să corespundă adevărului.

  3. Peştişorul din povestea lui A. S. Puşкin era:

    • de aur şi rău la inimă;

    • de argint şi bun la inimă;

    • de aur şi bun la inimă.

4. În povestea lui Ion Creangă Punguţa cu doi bani, cum a putut să iese

cucoşul din cuptorul cu jăratic?

5. Ce profesie avea cel, care-i ascuţise dinţii lupului din povestea Capra cu

trei iezi de Ion Creangă?

6. În opera Povestea pescarului şi a peştişorului de aur de A. S. Puşкin cu

ce scotea moşneagul peştele din apă?

7. Din ce era făcut scaunul pe care s-a aşezat lupul când venise la praznic

în povestea lui Ion Creangă Capra cu trei iezi?

8. Cum îl numea capra pe lup?

9. Câţi bani erau într-o punguţă dintr-o poveste de Ion Creangă:

  • unul;

  • doi;

  • mulţi.

10. Peştişorul de aur era:

  • împăratul uscatului;

  • împăratul apelor;

  • împăratul uscatului şi apelor.

11. Între căţeluşă şi cuptor de cine a mai îngrijit fata moşneagului în poveste:

  • căprioară şi păr;

  • păr şi fântâna;

  • fântână şi hogeag.

  1. Ale cui sunt cuvintele ce urmează?

Trei iezi cucuieţi,

Uşa mamei descuieţi!

Că mama v-aduce vouă:

Frunze-n buze,

Lapte-n ţiţe,

Drob de sare

În spinare,

Mălăieş

În călcăieş,

Smoc de flori

Pe subsuori.

  • Prezentatoarea:

Cuvântul de încheiere i se oferă juriului nostru.

Схожі:

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconProfesor Aurora Popescu Şcoala de cultură generală

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 icon1/10 prof. Visotsky A. G. 04/02- ass prof. Gredzhev F. A. 15/10 ass prof. Mezhakov S. V. 11/02 ass. Kuzmenko A. Y

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconTranslational Theory prof. Demetska V., assistant prof. Gizer V

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconUniversitа Nazionale di Ivan Franko LVIV (Ucraina) Facoltа di Cultura e Arte

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconUniversitа Nazionale di Ivan Franko LVIV (Ucraina) Facoltа di Cultura e Arte

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconUniversità Nazionale di Ivan Franko Lviv (Ucraina) Facoltà di Cultura e Arte Lviv Philharmonic Orchestra
move to 0-16641526
Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconUniversità Nazionale di Ivan Franko Lviv (Ucraina) Facoltà di Cultura e Arte Lviv Philharmonic Orchestra
move to 0-16641525
Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconТестові завдання з курсу “Історія української культури” !1 Феномен української культури. Джерельна база та методологічні засади її вивчення
Початковим класичним словосполученням зі словом cultura в античну добу був вислів
Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 iconProf. Borota A. V

Prof. Ludmila Puşcariov şcoala de cultură generală de gradul I-II nr. 13 icon69-prof-navch

Додайте кнопку на своєму сайті:
Документи


База даних захищена авторським правом ©zavantag.com 2000-2013
При копіюванні матеріалу обов'язкове зазначення активного посилання відкритою для індексації.
звернутися до адміністрації
Документи